Stațiunea Bușteni: „poarta” spre împărăția Bucegilor

Situat la altitudinea de 885 m și străjuit de spectaculoasele vârfuri ale Caraimanului (2.384 m) și Coștilei (2.490 m), Bușteniul s-a ales inevitabil cu reputația de „poarta Bucegilor”, pentru că din această stațiune încep cele mai multe trasee spre culmile Munților Bucegi, considerați „Alpii Răsăriteni”.

Stațiunea, care se întinde pe 7 km între Vadul Cerbului și tunelul săpat în pintenul Muntelui Muchia Lungă, a devenit una dintre cele mai populare destinații de vacanță de pe Valea Prahovei (hyperlink spre articolul despre Valea Prahovei), oferta de pensiuni fiind mai mult decât generoasă, pentru toate gusturile și buzunarele.

Obiective turistice din stațiunea Bușteni

Sursa foto: Pixabay

• Încă de cum coborâți din tren, în fața Gării din Bușteni vă va întâmpina monumentul Ultima grenadă, inaugurat în 1928 în prezența Reginei Maria și dedicat eroilor care și-au dat viața în timpul luptelor din Primul Război Mondial. Sculptura în bronz, cu înălțimea de 1,5 m, amplasată pe un soclu de 2 m, îl imortalizează pe caporalul Constantin Mușat (1890-1917), care, deși cu brațul stâng amputat, a aruncat spre inamic „ultima grenadă”, după care și-a dat viața, pe 14 august 1917, în luptele de la Oituz. Este unul dintre cele trei monumente pe acest subiect realizate de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, celelalte două găsindu-se în Bârlad și Brăila.
• Biserica Domnească ( Libertății nr. 2), ctitoria din 1889 a Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, a fost ridicată din piatră de carieră, după planurile arhitectului Ion N. Socolescu, de o echipă de constructori italieni coordonată de Pietro Dreossi. Picturile murale din altar sunt opera artistului danez Aage Exner, care a zugrăvit și biserica Mănăstirii Sinaia. Icoanele au fost pictate de Gheorghe Tattarescu, iar splendida catapeteasmă a fost lucrată la Viena. În 1936, biserica a fost repictată de Gheorghe Belizarie.
• Muzeul Memorial Cezar Petrescu (strada Tudor Vladimirescu nr. 1) este găzduit de o frumoasă casă în stil tradițional românesc, cu prispă cu coloane sculptate în lemn și arcade polilobate. Aici a locuit și a creat o mare parte din operă, din 1937 până la moartea sa, scriitorul Cezar Petrescu (1892-1961), autorul îndrăgitei cărți pentru copii Fram, ursul polar și al romanelor Calea Victoriei și Întunecare. Muzeul adăpostește bogata bibliotecă a scriitorului, cu peste 10.000 de volume și colecții de reviste și ziare, mobilierul original în stil rustic, tablouri, obiecte de artă populară, ceramică românească, scoarțe tradiționale și obiecte personale.
• Bușteniul a păstrat numeroase exemple de arhitectură tradițională – frumoase vile (precum Vila Borneanu, de pe strada Panduri nr. 42) având cerdacuri cu arcade în stil neobrâncovenesc, foișoare închise cu geamlâcuri, acoperișuri în două sau patru ape și scări din piatră de carieră, însă acestea au început să fie umbrite de construcții moderne de un gust din ce în ce mai îndoielnic.

În cartierul Zamora, de pe malul stâng al Prahovei, se înalță Castelul Cantacuzino, construit în stil neoromânesc, în 1911, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, la comanda prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul pentru că a fost unul dintre cei mai bogați oameni ai epocii lui. Restaurat cu fonduri europene de un grup de investitori străini, castelul a fost reintrodus în circuitul turistic și poate fi vizitat, astfel încât astăzi puteți să-i admirați Salonul Princiar și Salonul de Onoare, care adăpostește o colecție unică de blazoane ale tuturor familiilor boierești înrudite cu Cantacuzinii. Castelul organizează frecvent expoziții de artă internațională, conferințe, recepții și diverse alte evenimente mondene. Dispune de un restaurant rafinat și este înconjurat de un imens parc de 60.000 m², al cărui element central este o grotă cu cascade și fântâni arteziene.

• În mijlocul Poienii Palanca din apropierea Bușteniului, la umbra crucii care se înalță în vârful Caraimanului, este cuibărită Mănăstirea Caraiman. A fost ridicată începând din anul 1998, prin strădaniile Părintelui Gherontie Puiu (1933-2014), în urma unei promisiuni făcute Sfintei Fecioare Maria, care i s-a arătat de mai multe ori în vis, încă de pe când a trăit ca un sihastru într-o peșteră din zonă. În jurul bradului cu șase ramuri retezat de furtună unde a fost descoperită icoana Maicii Domnului a fost construit un paraclis. Ca să ajungeți la mănăstire urmați poteca care pornește din dreptul Hotelului Silva, din apropierea stației de telecabină.

Munții Bucegi: cele mai populare trasee montane din Bușteni

Sursa foto: Pixabay

Bușteniul este principalul punct de acces în inima Munților Bucegi, din care o suprafață de 32.663 ha este protejată în prezent ca parc natural (hyperlink spre articolul respectiv, când va fi scris), care adăpostește 14 rezervații naturale, 3.500 de specii de plante și 3.000 de specii de animale sălbatice.

Masivul se prezintă sub forma unui amfiteatru delimitat de abrupturi care depășesc frecvent 2.000 de m. Înălțimile scad de la nord la sud: Omu (2.505 m), Coștila (2.498), Caraiman (2.384 m), Jepii Mici (2.173 m), Jepii Mari (2.071), Furnica (2.103 m), Vârfu cu Dor (2.030 m). Relieful mai cuprinde circuri și văi glaciare, înconjurate de stânci dantelate (Valea Morarului, Valea Mălăiești, Valea Cerbului), urme ale glaciațiunii cuaternare și văi torențiale.

De-a lungul Văii Ialomiței, care reprezintă „axa” amfiteatrului, predomină relieful carstic, astfel că în zonă sunt prezente numeroase peșteri (Ialomiței, Ursului, Peștera Mică) și chei (Urșilor, Peșterii, Zănoagei, Horoabelor, Orzei, Coteanului, Tătarului etc.)

• Cea mai vizitată atracție naturală este desigur celebra Cascadă Urlătoarea, pe care o veți găsi la altitudinea de 1.055 m, la capătul unui traseu ușor (nr. 5), marcat cu punct roșu, cu durata de 75 de minute. Numele se datorează sunetului bubuitor al șuvoaielor de apă, care cad de la o înălțime de 15 m. Nu ratați în apropierea ei, la doar câteva zeci de metri mai sus, alte două mici cascade – Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică, de regulă ignorate de turiști.
• O linie de telecabină Bușteni – Babele, cu lungimea de 4.350 m (cea mai lungă din țară) vă urcă în doar 12 minute până la platoul Bucegilor de la altitudinea de 1.800-2.000 m. Aici s-au format niște ciudate forme megalitice – botezate Babele, Sfinxul, Ciupercile, Hermes și Zamolxe și comparate cu niște altare ciclopice. Deși sunt desigur rezultatul acțiunii factorilor climatici asupra rocilor existente, au sfârșit prin a da naștere la legende și tot felul de povești misterioase, care au ca punct comun existența unui misterios centru energetic în acest loc din mijlocul Bucegilor.
• Pe platforma de pe Șaua Mare a Caraimanului, de la altitudinea de 2.291 m, veghează asupra Bușteniului Crucea Eroilor, cu înălțimea totală de 39,3 m. Este montată pe un soclu înalt de 7,5 m, care ascunde un generator electric ce alimentează cele 300 de becuri de 500 W fixate pe conturul ei, care o fac să fie vizibilă de la zeci de kilometri depărtare. Monumentul a fost construit între 1926 și 1928, la inițiativa Reginei Maria, în amintirea ostașilor căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în timpul Primului Război Mondial.
• De la Babele puteți coborî pe traseul marcat cu cruce albastră sau cu telecabina (cu lungimea de 2.611 m) până la Peștera Ialomiței, situată la altitudinea de 1.660 m în Cheile Peșterii de pe Valea Ialomiței. A fost săpată de pârâul Horoaba în calcarele jurasice din sud-estul Muntelui Bătrâna, la 10 km de izvoarele Ialomiței. Are lungimea de 480 m și poate fi vizitată aproape în întregime, cu excepția ultimilor 80 m, până la punctul unde începe Sala Altarului, botezată astfel din cauza stalactitelor care creează impresia unui altar de biserică.

La intrarea în peșteră stă de veghe Mănăstirea Ialomiței, întemeiată la începutul secolului al XVI-lea de domnitorul Mihnea cel Rău. Distrusă și refăcută de tot atâtea ori, biserica a reușit să reziste peste timp până în zilele noastre, iar în 1996 în apropierea ei a fost construit un nou lăcaș de cult.

Alte sugestii de trasee în Munții Bucegi, cu diferite grade de dificultate

Sursa foto: Google

Foarte spectaculoase, dar și dificile sunt în special traseele spre Jepii Mari (2.071 m) și Jepii Mici (2.173 m), Piatra Arsă (2.044 m) și Coștila (2.490 m), recomandate doar turiștilor experimentați și foarte bine echipați!

• Bușteni (885 m) – Căminul Alpin (925 m) – Cabana Gura Diham (987 m) – Șaua Baiului (1.363 m) – Cabana Diham (1.320 m)

Durata: 2 ½-3 ore

Marcaj: drum carosabil până la Cabana Gura Diham, apoi marcaj cu triunghi albastru.

• Bușteni – Valea Urlătorilor – Cantonul Jepi (1.960 m)/Jepii Mari – Cabana Piatra Arsă (1.950 m)

Durata: 4 -4 ½ ore

Marcaj: triunghi albastru

Atenție! Traseu interzis în timpul iernii!

• Bușteni – Valea Jepilor/Jepii Mici – Cabana Caraiman (2.025 m) – Cabana Babele (2.206 m) – Hotel Peștera (1.610 m)

Durata: 5-5 ½ ore

Marcaj: cruce albastră

Atenție! Traseu recomandat doar turiștilor bine echipați și cu experiență montană și numai până la căderea zăpezii! 

• Bușteni – Cabana Gura Diham (987 m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1.455 m) – La Prepeleac (1.750 m) Vârful Omu (2.505 m)

Durata: 6-7 ore

Marcaj: bandă roșie 

• Bușteni – Gâlma Mare (1.419 m) – Poiana Coștilei (1.310 m) – Valea Cerbului – Cabana Omu (2.505 m)

Durata: 6-7 ore

Marcaj: bandă galbenă

Atenție! Traseu recomandat doar turiștilor experimentați. Porțiunea dintre Poiana Coștilei – Valea Cerbului –Cabana Omu este interzisă în timpul iernii! 

• Bușteni – Plaiul Munticelu – Poiana Coștilei (1.310 m) – Valea Cerbului – Cabana Omu (2.505 m)

Durata: 6-7 ore

Marcaj: triunghi roșu și bandă galbenă       

Atenție! Traseu accesibil doar vara! 

• Bușteni – Căminul Alpin (925 m) – Poiana Coştilei (1.310 m) – Poiana Pichetul Roşu (1.445 m) – La Prepeleac (1.750 m) – Valea Mălăieşti (1.720 m).

Durata: 5 ½-6 ore

Marcaj: triunghi roșu

Atenție! Porțiunea dintre Pichetul Roșu și Valea Mălăiești este interzisă în timpul iernii. 

• Buşteni – Valea Jepilor – Cabana Caraiman (2.025 m) – Cabana Babele (2.200 m) – Hotel Peştera (1.610 m) – Cabana Padina (1.525 m) – Cabana Bolboci (1.460 m) – Cabana Zănoaga (1.400 m) – Cabana Scropoasa (1.205 m) – Dobreşti (1.000 m) – Tabăra Căprioara-Pucheni (800 m).

Durata: 11-12 ½ ore o

Marcaj: cruce albastră

Atenție! Porțiunea dintre Bușteni și Cabana Caraiman este interzisă în timpul iernii!

• Buşteni – Căminul Alpin (925 m) – Poiana Coştilei (1.310 m) – Poiana Pichetul Roşu (1.445m) – La Prepeleac (1.750m) – Valea Mălăieşti (1.720m).

Durata: 5-6 ½ ore

Marcaj: triunghi roșu

Atenție! Traseu accesibil doar vara! Iarna este recomandat doar alpiniștilor și schiorilor experimentați! Porțiunea dintre Pichetul Roșu și Valea Mălăiești este interzisă în timpul iernii! 

Lista completă a celor 40 de trasee din Munții Bucegi, însoțită de prezentări detaliate, poate fi consultată pe pagina parcului natural. 

Bucegii: paradisul alpiniștilor

Sursa foto: Pixabay

Oferind 250 de trasee cu grade diferite de dificultate, Bucegii sunt de asemenea un paradis al alpiniștilor. Pereții abrupți ai Coștilei, Jepilor Mici, Caraimanului, Bucșoiului, Morarului, Strungii, Vulturului, Văii Albe, Urzicii, Policandrului, Țancului Mic, Vâlcelului Stâncos, Țapului, Priponului, Văii Comorilor etc. reprezintă locul perfect pentru a practica atât alpinismul, cât și escalada.

Începătorii pot deprinde tainele escaladei în Valea Ialomiței, în zona Peștera – Horoba.

Sport și distracție pe Domeniul schiabil Kalinderu

Sursa foto: Google

Iarna, Domeniul schiabil Kalinderu, situat la mai puțin de 2 km distanță de centrul Bușteniului, pe un versant al Masivului Caraiman, este luat cu asalt de împătimiții schiului. Veți găsi aici două pârtii – una cu lungimea de 1.390 m și alta de 1.300 m – dotate cu telescaun, instalație de produs zăpada și instalație de iluminat. Complexul mai cuprinde o structură de escaladă pe gheață și Fun Park Kalinderu. Pârtiile au fost numite astfel în onoarea juristului și bancherului Ioan Kalinderu (1840-1913), președinte al Academiei Române și administrator al Domeniilor Coroanei Regale în timpul regelui Carol I. Acesta a contribuit enorm la dezvoltarea Bușteniului, prin înființarea unei fabrici de hârtie, a unui liceu și a unui hotel și prin promovarea alpinismului și schiului.

Oferind vederi spectaculoase spre crestele încununate de cețuri ale Bucegilor, din vârful cărora veghează Crucea Eroilor, Bușteniul, situat la 135 km de București, nu avea cum să nu devină unul dintre principalele centre turistice de pe Valea Prahovei. Cu toată aglomerația inerentă acestui renume și în ciuda eternelor blocaje de pe DN1, stațiunea continuă să atragă weekend de weekend valuri de turiști, care nu se lasă intimidați de acest amănunt în dorința lor de a cuceri înălțimile unora dintre cei mai frumoși munți din lanțul Bucegilor.